Totalul afișărilor de pagină

joi, 19 septembrie 2019

Chipurile partizanilor. Grupul Haiducii Muscelului din Nucșoara


FAMILIA ARNÃUŢOIU






LAURENTIA ARNAUTOIU IN TINERETE




                                       ION (IANCU ARNAUTOIU) IN TINERETE




                                                    ION ( NELUŢ) ARNAUTOIU





                              LAURENTIA SI FIUL SAU TOMA DUPA MOARTEA LUI NELUŢ

                          LAURENTIA ARNAUTOIU LA ARESTARE


                              LOCOTENENT TOMA ARNAUTOIU


                    LOCOTENENT TOMA ARNAUTOIU


           
                   ANTON ARNAUTOIU IN TINERETE





                    PETRE ARNAUTOIU ARESTAT IN 1958



ELENA ION (ARNAUTOIU) ARESTATA





                                                      ELENA ION (ARNAUTOIU)



                                       MARIA PLOP IN TINERETE



                                 MARIA PLOP CU FETITA SA IOANA IN AREST IN 1958



IOANA-RALUCA VOICU ARNAUTOIU POVESTIND DESPRE TATAL SAU TOMA
...............................................................................





                             COLONEL GHEORGHE ARSENESCU
                          .....................................................................................

                      
                 FAMILIA RIZEA DIN NUCSOARA



                  ELISABETA RIZEA LA ARESTARE


                              ELISABETA SI GHEORGHE RIZEA



                                 ELISABETA RIZEA SI REGELE MIHAI



ELISABETA RIZEA 
.......................................................................................................



                               FAMILIA JUBLEANU NUCSOARA







TITU JUBLEANU IN AREST


  TICA JUBLEANU UCIS LA RAPELE CU BRAZI, POENAREI, IN MAI 1958

.......................................................................................................................................

                                    FAMILIA CHIRCA DIN SLATINA, NUCSOARA



MARINA CHIRCA IN AREST, IN 1963



                        MARINA CHIRCA ACASA IN 2010




ANA SIMION IN TINERETE



     ANA SIMION IN SPITAL LA DOMNESTI CU DNA DR. FLOAREA, IN 2010





EUGEN CHIRCA IN AREST, 1949




EUGEN CHIRCA CU SOTIA SA, ACASA IN SLATINA, NUCSOARA, IN 2014
..........................................................................................


PREOTII DRAGOI SI ANDREESCU


PREOTUL ION DRAGOI IN AREST




CORNEL DRAGOI, FIUL PREOTULUI DIN NUCSOARA





                    PREOTUL NICOLAE ANDREESCU



                       SOTIA PREOTULUI DIN NUCSOARA, MARIA ANDREESCU
                         ...................................................................................................




                    FAMILIA PREOT CONSTANTINESCU



PREOT ION CONSTANTINESCU SI SOTIA SA IUSTINA


                                IUSTINA CONSTANTINESCU





                         IULIANA PREDUŢ   (NASCUTA CONSTANTINESCU), FIICA IUSTINEI SI
         
                                                          A LUI ION, IN AREST IN 1958



      INGINER NICOLAE PREDUŢ CU FIICA SA SI A IULIANEI, NASCUTA IN INCHISOARE. AICI O VEDE PENTRU PRIMA OARA IN ORFELINAT.




                    ALEXANDRU MARINESCU, ARESTAT IN 1950



                           ALEXANDRU MARINESCU IN 2010 LA POENAREI, CORBI, PE VERANDA CASEI SALE




      IONEL (DOCTORUL) MARINESCU, FRATELE LUI ALEXANDRU, IN FATA CASEI PARINTESTI DIN NUCSOARA

duminică, 15 septembrie 2019

Drumul spre CER - CASA ELISABETA RIZEA


      
            Vineri 13 septembrie am participat la un eveniment deosebit la Palatul Elisabeta, în Bucureşti. Este vorba de Seara Regelui, găzduită de Casa Regală a României. A fost important din cel puţin două motive – în primul rând pentru că Alteţa Sa Regală Principele Radu a ajutat Asociaţia Elisabeta Rizea să îşi lanseze oficial proiectul CER, început în urmă cu un an, realizarea Casei Memoriale Elisabeta Rizea din Nucșoara. Apoi, pe plan personal, invitaţia primită de mine de la echipa CER, mă onorează. Să particip pentru prima oară la un eveniment al  Casei Regale, cea care în perioada 1866-1947, a construit şi modernizat România, alături de romani, nu poate decât să mă bucure.






M-am întâlnit cu puţin înainte de ora fixată pentru a intra la Palat cu Bogdan, strănepotul Elisabetei Rizea şi cu băieţii săi. Mihai şi Daniel sunt  doi copii frumoşi şi deştepţi, care, sper eu, vor prelua cândva misiunea de a duce mai departe cuvântul ilustrei lor stră-străbunici - ,,Trei zile dacă mai trăiesc, dar vreau să ştiu că s-a limpezit lumea !’’ Căci asta încearcă acest proiect – să ajute la limpezirea lumii, să aducă adevărul în lumină, să facă puţină justiţie cu ajutorul memoriei.
Am intrat pe poarta Palatului şi am fost primiţi în curtea interioară, unde totul era amenajat  pentru ca  oaspeţi i să se simtă confortabil, m-am alăturat celor din echipă şi domnului primar şi viceprimar din Nucşoara.  Invitaţii au sosit, mai mulţi reprezentanţi ai presei şi-au făcut şi ei apariţia, m-am bucurat să o revăd pe Liliana Nicolae, jurnalist la Europa Fm cu care am mai colaborat la realizarea unor materiale.
Alteţa Sa Principele Radu a vorbit invitaţilor şi a susţinut proiectul  CER evocând personalitatea Elisabetei Rizea, pe care a cunoscut-o  în 1997. A amintit şi de prezenţa sa la Nucşoara, anul trecut, când ideea Casei Memoriale era la începuturi, de planurile legate de aceasta, promisiunea a o sprijini imediat ce Asociaţia se va constitui legal, când proiectele tehnice vor fi gata, la fel ca şi cele de promovare. A insistat pe o bună relaţie între reprezentanţii CER şi administraţia locală din Nucșoara. De asemenea  a menţionat că personalitatea Elisabetei Rizea, modelul ei de curaj şi demnitate, ar trebui făcute cunoscute și în străinătate, în condiţiile în care în Occident nu se cunoaşte că la noi a existat o puternică lupta de rezistenţă armată anticomunistă în zonele montane în vremea regimului comunist condus de Gheorghe Gheorghiu Dej. Şi asta într-o perioadă în care Occidentul acceptase URSS şi avea legături cu puterea sovietică.
A venit rândul lui Matei Damian, arhitectul CER, care a prezentat proiectul, stadiul la care este acesta acum, la un an de la înfiinţarea Asociaţiei Elisabeta Rizea condusă de Bogdan Varvoreanu. A fost realizat un plan amplu care prevede atât salvarea şi restaurarea casei la nivelul din 1931 cât şi construcţia unui corp administrativ/casa de oaspeţi,  a unei săli multifuncţionale cu rol muzeal, de conferinţe şi de proiecţie. Aceasta din urmă va găzdui o expoziţie permanentă în care se va pune accent pe biografia soţilor Elisabeta şi Gheorghe Rizea, pe  rolul jucat de ei în cel mai longeviv grup de rezistenţă armată din munţi – Haiducii Muscelului din Nucşoara (1949-1958). Casa lor este cea în care au depus jurământul de credinţa cei mai mulţi partizani în fata liderilor – colonelul Gheorghe Arsenescu şi locotenentul Toma Arnautoiu.



Matei a arătat că amenajarea peisageră a grădinii va fi altă componetă importantă a complexului memorial. Se va amenaja  un mic amfiteatru de vară, o zonă de șezătoare cu vatră tradițională și se va construi un foișor de observație în punctul cel mai înalt al terenului. Întreg spațiul memorial este gândit pentru a putea avea vizitatori români și străini, care să aibă nu doar posibilitatea de a vizita casa încărcată de istorie în care au locuit soții Rizea, ci și să se bucure de activități educative, să asiste la prelegeri sau proiecții de filme documentare ori să beneficieze pur și simplu de un weekend muscelean tradițional.

Bogdan şi fiul său Mihai au prezentat invitaţilor fotografiile cu Casa, aşa cum speram că va arăta peste câţiva ani, la inaugurare ! Au fost împărţite flyere realizate de Matei şi s-a anunţat şi înfiinţarea site-ului  http://casaelisabetarizea.ro/.   Concepţia şi realizarea îi aparţin  lui Alin Mureşan, directorul CSIC şi partener al Asociaţiei.


Discuţiile au continuat apoi în spaţiul generos al curţii Palatului, ambasadorii Olandei şi Spaniei au purtat discuţii cu Principele Radu, care le-a dat amănunte despre proiect.





Eu m-am folosit de timpul rămas să mai discut cu Liliana Nicolae, care m-a prezentat doamnei Dana Deac de la Televiziunea Romană. Bineînţeles că am folosit momentul şi pentru o fotografie!




La final ne-am despărţit mai optimişti. Un alt pas important spre CER a fost parcurs !





luni, 9 septembrie 2019

Cine este Elisabeta Rizea din Nucşoara ?



·         Simbolul rezistenţei anticomuniste în România.
·         S-a născut pe 28 iunie 1912 în localitatea Domneşti, Muscel şi s-a stins din viaţa pe 4 octombrie 2003 la Nucşoara.
·         Un model pentru români, un model de demnitate, curaj şi rezistenţă la nedreptate.
·         Viteaza din Nucşoara, o ţărancă nucsoreancă plină de curaj, care a înfruntat Securitatea ani la rând, atât în satul ei cât şi în detenţie.
·         Nepoata liderului ţărănist Gheorghe Şuţa din Domneşti, asasinat de comunişti în preajma alegerilor din 1946.
[,,Uite pentru ce am făcut io ce-am făcut doamnă! Că sunt înaintea icoanei şi Dumnezeu aşa să mă ajute dacă mint... Mi-au omorât unchiu ăsta. Mi l-a împuşcat când au venit comuniştii. Văr primar cu tata, părinţii fraţi. Nu putea face comunismul de el, d-aia l-au împuşcat”]
·         Participantă activ la mişcarea de rezistenţă armată din munţii Făgăraş, versantul sudic, cunoscută sub numele de Haiducii Muscelului din Nucşoara sau Partizanii Libertăţii.
·         Susţinătoare ferventă a partizanilor anticomunişti, atât ea cât şi soţul ei Gheorghe, fiicele sale şi alte rude care au avut de suferit de pe urma acestei implicări.
           [,,Din fraţii mei trei au depus jurământu, Naie, Ghiţă şi Luca. Da nu mai sunt, numai   Luca mai e… Luca a fugit din sat, da n-a fugit mult, dup-aia s-a predat. A stat ascuns pe la o cumnată de-a lui, mai pe acasă la mama prin podu grajdului, pe unde-a putut. Şi pe urmă s-a predat. El n-a stat ȋn munţi. Şi după ce l-a arestat şi a venit acasă , când a sosit acasă, că n-avea telefon să anunţe că vine, l-a adus de la Braşov la Piteşti şi de la Piteşti a venit el singur şi, doamnă, ce s-a ȋntâmplat, femeia lui atât a putut, s-au sărutat şi a căzut pe el ȋn jos moartă. A murit. […] Din neam au făcut puşcărie o droaie, să vă spui: Naie, Luca, fraţi, cumnatu Vlădescu, Petre Vlădescu, o ţine pe Elena Vlădescu, soră-mea, Laurenţia, fata mea, eu, Gheorghe, bărbată-miu, Vasile, bărbatu lu Lenuţa, ailaltă fată, Belu ȋi zicem noi, Belescu, şi cu taică-su lu Belu, Ghică Belescu, socru Lenuţii. Ei?! Şi nu-i mai zic pe ăilalţi, câţi ȋi lua din casă de unde dormea, noaptea, din pat, pentru cercetări.’’]

·         Devotată liderului partizanilor, Toma Arnăuţoiu din Nucşoara, prietenă şi confidentă a părinţilor acestuia, Iancu şi Laurenţia Arnăuţoiu.
[Prima persoană pe care a ȋntâlnit-o când venea de la închisoare în 1956, chiar când cobora din autobuzul ce mergea de la Piteşti la Domneşti a fost preotul Constantinescu - ,,Acesta m-a salutat, transmiţându-mi totodată  <<complimente din partea băieţilor>> şi că sunt sănătoşi.’’Interogată mai târziu, după doi ani, când din nou a fost arestată, Elisabeta a  declarat  cu curaj că ,,Am afirmat că sunt hotărâtă să-mi continui activitatea alături de ei, cu orice risc şi că voi procura ca şi mai ȋnainte bani şi alimente, ceea ce am şi făcut.’’]
·         Detinut-politic,  arestată în mai multe rânduri, condamnată la închisoare în 1950 la 6 ani şi în 1958 la 25 de ani de muncă silnică.
·         O femeie puternică, care  nu a cedat torturilor la care a fost supusă, nu a cedat tentaţiilor  şi promisiunilor securiştilor, şi-a păstrat verticalitatea în închisoare.
[,,Când m-a bătut cel mai rău Cârnu, m-a dus la miliţie, într-o cameră. A tras o masă. Avia un cârlig mare la mijloc acolo. Şi a tras Cârnu un scaun lângă masă, m-a legat cu mâinile la spate după spătar, cu frânghie, aşa, după aia a suit scaunul pe alt scaun şi a urcat scaunele pe masă şi mi-a legat coada acolo sus în cârlig. Şi era un lanţ şi a băgat lanţul aici, după frânghie, cum eram legată la mâini. Şi mi-a fost frică (...) şi stăm şi ţipam şi spuneam: «Domnule, împuşcaţi-mă, tăiaţi-mi capu', scoateţi-mi ochii, tăiaţi-mi limba, nu ştiu de ei, nu mă întrebaţi, că nu ştiu!». Când m-a urcat de tot acolo, mi-a dat drumul la coadă, mi-a dezlegat părul şi m-a lăsat numa-n mâini. Da' păi tot nu i-am vândut... Şi după aia m-a dat jos, m-a dezlegat la mâini, era o căldare de apă  pă sobă acolo şi a muiat un sac în apă, l-a stors, mi-a luat fota aia după mine şi-a pus sacul aşa, peste mine. Şi a băgat pe mâna dreaptă un d-ăla dă cauciuc, aşa, cu şnur şi m-a făcut toată numai dungi groase cât mâna. Zece zile am stat în spital numa-n frunte şi genunchi"]
·         Primul glas al unei femei din rezistenţa anticomunistă ce s-a auzit după revoluţie, graţie participării la emisiunea doamnei Lucia Hossu-Longin, Memorialul Durerii.
·         Devotată ideilor democratice înţelese simplu şi sănătos  drept respectarea dreptului la proprietate, neamestecul statului în viaţa privată, libertatea de opinie neîngrădită.
·         Monarhistă convinsă, credincioasă Majestăţii Sale Regele Mihai pe care l-a întâlnit la Nucşoara în anii războiului mondial şi apoi după căderea regimului comunist în câteva rânduri, mai întâi în 1992 la Curtea de Argeş.
[,,Până oi muri îl iubesc ca pe ochii din cap. Doresc să fie regele României, să fie mereu în țară”]
[,,Am fost în vizită la mânăstirea Curtea de Argeş, locul unde îşi dorm somnul de veci strămoşii mei. Când am fost în biserică am văzut o bătrână într-un scaun cu rotile. Ea chiar a vrut să-mi sărute mâna, eu nu ştiam cine este. Auzisem, bineînţeles, de Elisabeta Rizea, dar nu o cunoşteam la faţă. Am întrebat apoi, imediat, pe Ticu Dumitrescu, care era lângă mine, cine este această persoană… El mi-a spus că este Elisabeta Rizea. Când am aflat cine este, m-am simţit, nu ştiu cum să vă spun, poate că nu foarte rău, dar în orice caz m-a lovit foarte tare acest fapt. Am vrut să-i spun atunci Elisabetei Rizea mai multe lucruri, dar ea plecase deja. În această situaţie, când am revenit la Versoix, i-am scris imediat o scrisoare în care îi explicam ce s-a întâmplat şi îi făceam promisiunea că, atunci când o să mai vin în România, o să trec să o văd la ea acasă. (…) Am anunţat-o în scris înainte să vin la ea acasă. Satul Nucşoara este un sat mic de munte (…) şi, din păcate, s-a adunat foarte multă lume la ea în curte, ştiind că vin, unii chiar au încercat să-şi facă un capital politic din această vizită (…) au încercat să acapareze această vizită, iar mie acest lucru nu mi-a plăcut deloc. Când am intrat în curte, am văzut o mare de oameni, dar nu o vedeam nicăieri pe Elisabeta Rizea, la care venisem de fapt. Până la urmă am găsit-o în spatele unui grup de oameni, dar, fiind în scaunul cu rotile, nu se vedea din mulţime, cu greu i-am văzut capul. Am rugat mulţimea să se dea la o parte, ca să pot măcar să-i dau bună ziua… Apoi lumea a dus-o pe sus în scaunul cu rotile şi au aşezat-o la masă. Autorităţile au insistat să mă aşez, nici mai mult, nici mai puţin decât în capul mesei. Autorităţile au insistat în continuare, dar eu am spus nu, am spus că eu venisem nu să-i văd pe ei, ci să o văd pe Elisabeta Rizea.’’]




·         Este femeia din România care a impresionat-o cel mai mult pe Regina Ana, potrivit propriei declaraţii.
·         Este persoana care a fost vizitată în Nucşoara de numeroşi politicieni, ziarişti, membri ai guvernului. Dar și de  către Majestatea Sa Regele Mihai, de către Corneliu Coposu, de către preşedintele României de atunci, Emil Constantinescu. Tuturor le spunea să scape ţara de comunism, de  consecinţele comunismului adânc înrădăcinat în instituţii şi oameni. Cuvintele sale testamentare ne impresionează şi astăzi, parcă mai mult ca oricând: ,, Trei zile dacă mai trăiesc, da’ vreau să ştiu că s-a limpezit lumea!’’



·         Elisabeta Rizea a cerut în anul 1997 şi a reuşit, graţie ajutorului dat de ministrul Lucrărilor Publice Nicolae Noica, să se asfalteze drumul în Nucşoara de la intersecţia cu satul Slatina până la Biserică şi Primărie.
·         Elisabeta Rizea a trăit într-o Nucşoară dezbinată, cu prieteni puţini şi duşmani mulţi, a fost admirată şi urâtă, dar a pus micul sat de munte, Nucşoara, pe harta memoriei romaneşti. Şi a făcut puţină justiţie cu ajutorul memoriei !





     PENTRU TOATE ACESTEA, ELISABETA RIZEA TREBUIE SĂ AIBĂ O CASĂ MEMORIALĂ ÎN NUCŞOARA. DRUMUL SPRE CER (CASA ELISABETA RIZEA)  TRECE PRIN BUNĂVOINŢA DUMNEAVOASTRĂ. VĂ RUGĂM SĂ NE FIŢI ALĂTURI. INTRAŢI PE  http://casaelisabetarizea.ro/ ŞI VEŢI GĂSI TOATE INFORMAŢIILE LEGATE DE PROIECT. VĂ MULŢUMIM !