Ieri de dimineta, intr-o zi ce se anunta extrem de frumoasa, am plecat spre Aninoasa, cu gandul la domnul care avea sa-mi povesteasca cum i-a fost furata viata de catre autoritatile comuniste si cum cei mai frumosi ani ai tineretii i-a petrecut prin inchisori in lipsuri teribile.
Domnul Telu, cum il stie toata lumea din zona, in fapt Constantin Marta, ma astepta in poarta si s-a purtat inca de la inceput ca o gazda adevarata, cu ospitalitate si caldura, macar ca nu stia precis-precis ce am de gand sa vorbesc cu dansul. Ne-am asezat la o masa in curte si am schimbat cateva vorbe inainte de a trece la interviul propriu-zis. Stiam cateva lucruri despre durerile dumnealui de cand in primavara participasem la o intalnire cu fosti detinuti politici din Aninoasa la Scoala din Titesti. De atunci imi propusesem sa ajung sa discut mai pe indelete, fiindca am remarcat cat de clar este in expunesre, ce precizie a amanuntelor are, evenimente intamplate cu decenii in urma parca s-au sfarsit mai ieri – alaltaieri.
S-a asezat pe scaun si a inceput. Aveam in fata ochilor un bunic sfatos, un povestitor iscusit care retraia primii ani ai tineretii sale ca si cum un film i se derula prin fata ochilor. De multe ori privea undeva in spatele meu, spre un trecut de durere si spaima. Sa ai 18 ani si sa fii arestat si condamnat la 8 ani munca silnica si trei ani degradare civica pentru ca ai adapostit si hranit un luptator anticomunist, la fel ca si altii din sat. Dupa recurs pedeapsa in loc sa se micsoareze, s-a marit la 12 ani de munca silnica! Asa stiau judecatorii comunisti sa imparta justitia, cu o mare indulgenta! Asa ca tanarul care abea devenise major a intrat in scoala vietii prin cumplitele inchisori Jilava, Gherla, Periprava, Grind, fiind eliberat in 1964 odata cu gratierea colectiva a tuturor detinutilor politici.
6 ani de inchisoare in conditiile foarte vitrege ce se cunosc prea bine, cu un regim de exterminare prin infometare, cu batai crunte si rareori cu o raza de soare, cu o dovada de omenie. Dintr-o bataie groaznica s-a ales tanarul Constantin cu o boala la inima pe care si-a ingrijit-o toata viata si care l-a adus in pragul mortii in urma a trei preinfarcturi. Ce l-a salvat la un moment dat si i-a usurat intru-catva viata, desi munca i s-a parut teribil de grea la inceput? Faptul ca fiind fiu de brutar, la un moment dat a fost dus sa munceasca la brutaria inchisorii Gherla, iar aici avea posibilitatea unei hrane mai bune, chiar daca uneori, de la atata efort nici nu mai putea sa duca imbucatura la gura.
Cel mai emotionant moment al detentiei a fost fara doar si poate o intalnire incredibila la Gherla. Intr-una din zile a fost introdus intr-o celula mare in care l-a gasit pe tatal sau, arestat ca si el si condamnat la 15 ani. Ce fel de bucurie poate naste o societate totalitara in care tatal isi imbratiseaza fiul in aceeasi celula de inchisoare! Si ce durere coplesitoare isi poate imagina cineva, ca in aceeasi celula, tatal sa rabde strangand din dinti cum fiul sau pe care l-a crescut cu toata dragostea parinteasca, sa fie zdrobit in bataie de o bruta de guardian? Va puteti inchipui aceasta scena, voi cei care aveti copii, cum copilul vostru iubit este desfigurat in fata vostra? Aceasta este minunata lume comunista pe care tortionarii au pregatit-o dusmanilor lor. Nici o mila, nici o raza de compasiune.
La final l-am intrebat pe domnul Telu ce l-a tinut in viata la inchisoare. Credinta, mi-a raspuns. De aici nu mai am ce sa mai adaug. Poate doar sa il las pe dumnealui sa va mai povesteasca cateva amintiri din acele crude vremuri.
Marturie...
http://www.youtube.com/watch?v=TYzoFqS-cNI
Marturie...
http://www.youtube.com/watch?v=TYzoFqS-cNI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu