10 lucruri pe care poate le stiati despre regele Carol al II-lea al Romaniei

         Despre nepotul său, Ca­rol I ar fi spus că era "un adevărat român, fiindcă înjură şi face datorii".

În perioada adolescenţei Carol a fost educat de un preceptor elveţian ciudat, homosexual şi cu idei socialiste. Acest individ a avut o influenţă decisivă, exact în perioada critică, asupra tânărului prinţ, umplându-i mintea, aşa cum spunea regina Maria, cu “îndoieli tulburătoare, mai ales în privinţa menirii lui de prinţ şi de oştean.’’ Prinţul Nicolae, fratele mai mic, insista în memoriile sale, pe aspectele periculoase ale relaţiei dintre preceptor şi prinţul moştenitor: “Eram îngrijoraţi că Mohrlen l-ar putea iniţia în practica homosexualităţii; acesta a recunoscut, de altfel, că era tare tulburat când îl vedea pe Carol îngenunchiat pentru rugăciunea zilnică.”

Prima legătură mai serioasă a principelui Carol a  fost la 16 ani  cu Ella Filiti, pe care, spre deosebire de alte aventuri, după cum spune  prinţul Nicolae, ar fi iubit-o sincer. Această dragoste atât de puternică excludea complicaţia matrimonială, în primul rând pentru că femeia nu dorea  acest deznodământ. Îndepărtarea ei brutală chiar în timpul războiului, pe motiv că-i afectează preocupările de comandă în cadrul Regimentului de cavalerie “Regina Elisabeta”, l-a convins că viaţa sa personală va fi mereu controlată de Casa Regală.

La 27 august 1918, principele moştenitor Carol a părăsit, deghizat în uniformă de ofiţer rus, unitatea militară de la Târgu-Neamţ pe care o conducea onorific pentru a se casatori la 31 august in  Odessa cu Ioana Lambrino, cunoscută sub numele de Zizi. Pe 8 ianuarie 1920  Zizi Lambrino a dat naştere unui copil  botezat Mircea Grigore.

 Pe cand se afla in  Elveţia, Carol a intalnit-o pe principesa Elena a Greciei cu care s-a casatorit pe 10 martie 1921, iar la 25 octombrie acelaşi an s-a născut principele Mihai.

În însemnările sale zilnice, Carol noteaza data întâlnirii cu Elena Lupescu pe 14 februarie 1925. Aceasta era caracterizată atât de Argeotoianu, cât şi de Miron Cristea, ca fiind „o femeie de moravuri uşoare”, în timp ce principele Nicolae o menţionează drept „o amantă de profesie”

In 1925 Carol a fost trimis la funeraliile reginei Angliei, dupa care a plecat la Paris, unde a întâlnit-o pe Elena Lupescu, iar de aici au mers  împreună la Veneţia. Pe 12 decembrie 1925, tânărul principe a adresat tatălui său o scrisoare prin care îl anunţa că renunţă la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei.

                                          

In 1930 s-a produs restauratia, adica revenirea lui Carol in tara si proclamarea sa ca rege al Romaniei. El si-a adus si amanta, pe Elena Lupescu, venirea acesteia semnificand si nasterea camarilei regale care l-a influentat atat de mult pe rege in luarea deciziilor. Într-o cuvântare ţinută la Vinţul de Jos, în ziua de 31 mai 1936, Iuliu Maniu afirma că Elena Lupescu „a adunat în jurul ei o ceată de aventurieri, care au acaparat conducerea ţării şi şoptesc la urechea regelui visuri dictatoriale” .

Carol şi-a petrecut ultimii ani ai vieţii alături de „Duduia“, în Portugalia, patria bunicii sale paterne, unde a obţinut autorizaţia de a deţine o reşedinţă şi unde şi-a cumpărat o vilă, la Estoril. Aici va afla Carol de abdicarea flului său, Mihai in decembrie 1947, prilej cu care a scris in jurnal: “Cu cel puţin o sută de ani am fost daţi, azi, înapoi, cu preţul a câtor suferinţe şi umilinţe. Este zdrobitor de a te gândi la aşa ceva. Am rămas înmărmurit”.

Regele Mihai I al Romaniei  a refuzat sa-si mai vada vreodata tatal de la despartirea acestuia de el, prin abdicarea sa din 1940, si apoi a refuzat sa participe atat la funeraliile lui Carol din 1953 de la Lisabona cat si la reinhumarea din Romania, de la Curtea de Arges din 2003, ceea ce demonstreaza dezicerea practic totala fata de fostul rege al Romaniei si fata de tatal sau.