REGIMULUI P.C.R. DIN ROMÂNIA R.P.R.
De vre-o 5 ani mă cauţi asiduu
Iar faptele vorbesc ca în poveşti
Să mă pupaţi în CURtea de Argeş ca raion
Şi mai vârtos în regiunea Bucureşti.
Izbiţilor mei ţigani
De aţi fi şi voi bandiţi, uşor ne-am
prinde în horă
Căci cui cu cui se scoate TRĂDĂTORI!
Dar voi sunteţi TÂLHARI.
ŢIGANI, BORFAŞI ŞI VÂNZĂTORI !!!
De vre-o 5 ani vă scremeţi să mă prindeţi
Iar firele vorbesc ca în poveşti
Să mă pupaţi în CURtea de Argeş ca raion
Şi mai vârtos în regiunea Bucureşti.
(Sursa - Adevarul.ro)
( N.a. - partizanii ii numeau tigani pe securisti)
(Din
lucrarea în pregătire - ,,Rezistenţa armată anticomunistă de la Nucșoara
(1949-1958)’’.
Ion Antonescu a fost un patriot! unii nu stiu istorie, iau de bun ce spun altii, omit/nu stiu date concrete ... tradatorii: basarabeni, bucovineni, ragateni, din fostul imperiu de Vest (Nord) au fost pedepsiti. inclusiv functionarii, invatatorii, profesorii ... care au fost corupti sau/si bateau copiii in loc sa-i lase sa munceasca. nu -sa facut diferente intre rai si cei care au fost omenosi pentru ca intre unul care sta si unul care face rau nu exista diferente. sa spunem ca unde nu-i, nu cere Doamne, Doamne! teoretic cei mai prosti au fost mai norocosi. in vremuri grele Romania a fost mare: a ocupat Budapesta dar a tradat de dragul asa-zisei paci si pentru ca hunii au promis ca vor respecta minoritatile etnice (hunii au mintit la Trianon, au fost tupeisti, discutiile nu dadeau rezultate ... care minoritati la cat au asimilat, la cat au asuprit? a mai ajutat armata romana/guvernul pe cei abandonati macar pana la raul Tisa. au fost experti neutri care au verificat si au ajuns la concluzii tragice), armata romana a fost in Maramuresul Istoric (a fost un acord intre guvernul roman si cel cehoslovac dar la insistentele Austriei fara nici un motiv tradatorul Alexandru Averescu-nu-i singurul, ordona sa se retraga armata in Sud), armata romana a fost in Pocutia (evreii au insistat sa fie a Romaniei provincia), e calea ferata Sighet-Valea Viseului-Rahau Frasin Colomeea Cernauti. atat constructia caiii ferate, cat si utilizarea, exploatarea ei au adus blesteme pana la Suprem (unui om i-au murit animalele din batatura, unii trebuia sa inconjoare, au fost morti, au fost taiate/luate/farmitate terenurile arabile, pasunile ...). dar si inchiderea caii ferate a adus blesteme pana la Suprem. in timp ce capitalele se dezvoltau altii erau fara familii, fara resurse ... erau drumurile aferente, activitatile cotidiene, binecuntari, blesteme ... caii ferate. in Sud cred ca dupa lovitura de stat din anul 1989 a fost discutat de romanii de la Sud de Dunare. pentru intreg Banatul s-a negociat.
RăspundețiȘtergerela 21 oct. 1917 (19-28 oct. 1917 Congresul ostasilor moldoveni de la la Chisinau) romanii din stanga raului Nistru, Toma Jalba si Stefan Bulat, au cerut unirea cu Basarabia, implicit Romania. la 17-18 dec. 1917 are loc Congresul de la Tiraspol la care participa si o delegatie de la Chisinau. adunarea a ajuns la concluzia ca trebuie sa se mai intalneasca
sa nu poti la raul Tisa sau la raul Nistru sau in Sud (granita e uneori mai departe fata de cursul de apa): sa faci baie, sa dai apa la animale, sa pescuiesti, sa iei o caruta/un car/o roaba de balast sau nisip, sa pui canepa la inmuiet, sa treci dintr-o parte in alta, sa ajungi la terenurile agricole, la pasuni, la paduri, la carierele de piatra (beci, fantana, temelii/fundatii la case/magazii/grajduri/fantani)! in timpul lui Mihai Eminescu se vorbea de Imperiul Tarist, de Imperiul Austro-Ungar si de Imperiul Otoman. Iurie Colesnic explica in cartea "Generatia Unirii" (http://timpul.md/.../dam-start-unirii-congresul-romanilor...?, http://timpul.md/.../in-culisele-istoriei-congresul...?) contextul vremii. Răvășim istoria asa-zisei Marii Uniri și descoperim oameni și destin puse în fața unor situații de un dramatism sfâșietor, când vrerea ființei naționale de a fi laolaltă cu frații se zdrobește de frontierele crunte ale geografiei politice. romanii vorbesc de diversiune cu RASSM de parca rusii au adunat cu arcanul pe romani sau au declarat pe slavi ca fiind romani, sau ca populatia dintre raurile Nistru si Bug au dorit sa fie cu cei dintre raurile Prut si Nistru ... foarte multi asa-zisi slavi, huni, turci ... de fapt sunt romani!
Este cazul soldatului țăran Toma Jalbă, delegat în Sfatul Țării de la Chișinău din partea moldovenilor transnistreni. La Congresul ostașilor moldoveni, care le-a dat și unor transnistreni mandat de membru al legislativului basarabean și care și-a deschis lucrările la 19 octombrie 1917, la Chișinău, Pantelimon Halippa a cerut unirea cu România. Unul dintre cei care a luat cuvântul a fost Toma Jalbă. El a vorbit în numele românilor din Transnistria la 21 octombrie/3 noiembrie (stil vechi):
RăspundețiȘtergere„Și așa, fraților, din cuvintele ce le-am auzit aici, văd că v-ați hotărât cu toții să vă luați ce vi se cuvine, drepturile și autonomia. Dar eu acum vă întreb pe domniile voastre, fraților, frații mei și neamurile mele, că noi suntem moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsați pe noi, moldovenii? De ce suntem rupți din coasta Moldovei și trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca șoarecii în gura motanului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați și nu ne uitați! Și dacă ne veți uita, noi malul Nistrului îl vom săpa și vom îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru!” Stenogramele și martorii Congresului spun că adunarea a aplaudat în picioare strigând „Nu vă vom lăsa!”, iar Ion Buzdugan a ieșit tulburat de emoții în față și i-a răspuns lui Toma Jalbă așa, ca să se audă în sală, dar și departe în timp: „Când am auzit jeluirea fratelui nostru Toma Jalbă, moldovean de dincolo de Nistru, mi s-a părut că aud bocetul mamei care și-a pierdut copiii. Cuvintele lui Toma Jalbă sunt o doină, de care plâng văile și munții pe tot pământul românesc. În glasul lui Jalbă e toată tânguirea și deznădejdea neamului nostru. Nu ne lăsați! strigă fratele nostru, eu socot că și pietrele dacă ar auzi s-ar umple de jale. Nu vă lăsăm, fraților, veniți în brațele noastre! Nistrul îl vom săpa împreună și vom îndrepta apa lui dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic să nu ne mai despartă!”