Totalul afișărilor de pagină

marți, 5 aprilie 2011

Foamea


    
Foamea

                
Parca de veacuri, parca de cinci ani
n'am mai pranzit, n'am mai sezut la cina.
Parca de veacuri, parca de cinci ani,
am suge fier, am roade bolovani,
am hãpãi moloz si rogojina.

In foamea noastra vajaie paduri,
se casca mãri, se surpa munti din coame.
In foamea noastra vajaie paduri,
si parca din strabuni sau din scripturi,
de la'nceputul lumii ne e foame.

Ziua pandim cu narile in vant
naluca unui abur de mancare.
Ziua pandim cu narile in vant,
poate din cer, din iad, sau din mormant,
or sa ne-arunce resturi ca la fiare.

In bezna noptii ne visam strigoi,
ca ne-ospatam din cate-un hoit fierbine.
In beza noptii ne visam strigoi,
dar numai moartea rupe halci din noi,
ea singurã infuleca morminte.
                                                                               de Radu Gyr




(Inchisoarea Aiud)


Un comentariu:

  1. Foamea indelungata devine suferinta psihica: "Ziua pandim cu narile in vant/naluca unui abur de mancare." Fiindu-le lipsurile atat de multe, o simpla naluca reusea sa le trezeasca simtirile, dar era vorba de o trezire care nu facea altceva decat sa ii adanceasca in constientizarea starii de chin pe care fortat il imbratisau.
    Reprezentativ!
    MIG

    RăspundețiȘtergere