Pagina satului Poenarei-Arges

 

În cronica rezistenţei antitotalitariste din România, operaţiunile iniţiate de Gruparea de partizani „Haiducii Muscelului”, coordonată de Gheorghe Arsenescu, colonel în Armata regală, constituie un episod de referinţă al luptei împotriva regimului comunist instaurat prin forţă, de către trupele sovietice „eliberatoare”. Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş se situează, prin intensitatea operaţiunilor organizate, prin durata considerabilă a activităţii grupului de partizani [1948-1958] şi prin aria geografică în care au acţionat membrii săi, între manifestările antitotalitariste de amploare din România. În confruntarea inegală cu aparatul represiv al statului comunist totalitar, au căzut eroic la datorie numeroşi fii ai plaiurilor muscelene, menţinând, prin exemplul lor, nestinsă, flacăra vie a speranţei în reîntronarea idealurilor de libertate pe pământul patriei. În sângeroasa noapte de 18 spre 19 iulie 1959, membrii activi ai formaţiunii de partizani „Haiducii Muscelului”: Toma şi Petre Arnăuţoiu, preoţii ortodocşi: Nicolae Andreescu, Ioan Constantinescu  şi Ion Drăgoi; învăţătorii: Ion Mica, Alexandru Moldoveanu, Nicolae Niţu şi Gheorghe Popescu, precum şi ţăranii: Nicolae Băşoiu, Titu Jubleanu, Benone Milea, Constantin Popescu, Ioan Săndoiu, Nicolae Sorescu  şi Gheorghe Tomeci au fost executaţi, la Închisoarea Jilav`a, printr-o sentinţă odioasă, ca „elemente duşmănoase care au organizat bande teroriste în nordul fostelor judeţe Argeş şi Muscel, pentru a desfăşura o activitate contrarevoluţionară împotriva statului şi regimului democrat-popular”, trupurile lor crunt schingiuite de către torţionari, în timpul unor îngrozitoare anchete, fiind aruncate într-o groapă comună, în loc ascuns şi acum urmaşilor acestor eroi, care ar fi vrut să le ştie mormântul, pentru a le pune o lumânare la căpătâi, spre odihna sufletelor şi spre recunoaşterea sacrificiului lor suprem în lupta împotriva comunismului.  Pentru „crima” de a fi sprijinit material şi moral, lupta pentru libertate a partizanilor din Munţii Făgăraş, tribunalele militare ale regimului comunist au condamnat sute de patrioţi din zonă, sentinţele totalizând  peste 2000 de ani de temniţă.

G–––––––––––†———————————C

E R O I I

rezistenŢei anticomuniste

CONDAMNAŢI LA MOARTE ŞI EXECUTAŢI

A

cuzaţi, de justiţia „democrat-populară” aservită regimului totalitar, pentru  participarea lor efectivă la Rezistenţa anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş, patru dintre cei 16 patrioţi din satul Poenărei arestaţi au fost condamnaţi la moarte, seceraţi de gloanţele regimului comunist şi aruncaţi într-o groapă comună la Închisoarea Jilava, în crunta noapte de 18/19 iulie 1959:

Preotul NICOLAE N. ANDREESCU

S-a născut în satul Poenărei, comuna Corbi, județul Muscel, la 20 februarie 1918; fiu al lui Nicolae şi al Paraschivei Andreescu. A urmat şcoala primară în Poenărei, Seminarul Teologic din Curtea de Argeş [1930-1938], Facultatea de Teologie din Bucureşti [1939-1944]. Căsătorit cu Maria N. Cujbescu; doi copii: Iulian-Nicolae şi Mariana. A fost hirotonit preot, slujind la bisericile ortodoxe din: Maglavit, judeţul Dolj [1943-1947], Aninoasa, judeţul Muscel [1948-1950], Nucşoara [1950-1958]. Teolog cu preocupări culturale susţinute; predicator avizat în combaterea ateismului promovat de regimul comunist. Martir al luptei împotriva totalitarismului. Participant activ la Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş [1948-1958]; arestat, torturat de Securitate; condamnat la moarte şi executat în Penitenciarul Jilava, la 18 iulie 1959.

Preotul IOAN GH. CONSTANTINESCU

S-a născut în satul Cerbureni, comuna Valea Iaşului, județul Argeş, la 19 octombrie 1906; fiu al lui Gheorghe şi al Victoriei Constantinescu. A urmat şcoala primară în satul natal și Seminarul Teologic „Neagoe Vodă“ din Curtea de Argeş, promoţia 1928. Preot paroh în satul Poenărei, comuna  Corbi, județul Muscel [1929-1958]. Căsătorit cu Justina Gr. Grigorescu; trei copii: Iuliana, Cornelia şi Grigore.  Preot cărturar, autor al unor importante eseuri cu conţinut moral-religios şi metodic publicate în periodice bisericeşti: Metoda practică a predării învățământului religios în şcoala primară [1941], Obiceiurile strămoşeşti şi obiceiurile noastre [1940], Despre trebuinţa religiei în omenire [1933], Taina sfântă a căsătoriei [1935], Buna creştere a copiilor [1936], Iubirea creștină [1939] ş. a. Principal osârduitor în edificarea monumentalei Biserici de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din satul Poenărei [1937-1943]. Implicat continuu în acţiunile cultural-obşteşti ce vizau ridicarea gradului de civilizaţie a comunităţii săteşti, pe care a păstorit-o cu demnitate, constituind un exemplu de moralitate desăvârşită pentru enoriaşii săi; a contribuit esențial la electrificarea satului Poenărei. Predicator al iubirii creştine opuse luptei de clasă promovate de comunişti. Martir al luptei împotriva totalitarismului. Participant activ la Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş [1948-1958]; arestat, torturat de Securitate; condamnat la moarte şi executat în Penitenciarul Jilava, la 18 iulie 1959.

Ȋnvățătorul  GHEORGHE GH. POPESCU

S-a născut în satul Poenărei, comuna Corbi, județul Muscel, la 12 aprilie 1902; fiu al lui Gheorghe şi al Paraschivei Popescu. A urmat şcoala primară în satul natal şi Şcoala normală de învăţători din Cȃmpulung-Muscel. Ofiţer în rezervă din Armata regală română. Căsătorit cu Maria Gr. Grigorescu; trei copii: Gheorghe, Ioan-Dan şi Virginia. Un excelent învăţător care a pregătit temeinic generaţii succesive de elevi în şcolile în care a funcţionat; director al Şcolii primare din Poenărei. Autor al unei piese de teatru pentru copii, dirijor apreciat al corului şcolar din sat; preocupat de păstrarea nealterată a folclorului literar şi coregrafic muscelean tradiţional. Martir al luptei împotriva totalitarismului. Participant activ la Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş [1948-1958]; arestat, torturat de Securitate; condamnat la moarte şi executat în Penitenciarul Jilava, la 18 iulie 1959.

Baciul  NICOLAE TICU-SORESCU

S-a născut în satul Poenărei, comuna Corbi, județul Muscel, la 23 iulie 1900; fiu al lui Iordache şi al Paraschivei Sorescu. A absolvit Şcoala primară din Poenărei, cu rezultate remarcabile la învăţătură. Căsătorit cu Maria; trei copii: Gheorghe, Ion şi Victoria. Stagiul militar satisfăcut. Gospodar desăvârşit, a fost un crescător de oi renumit în zonă, cunoscut, mai ales, în calitatea sa de baci la stâne din Munţii Făgăraş. Martir al luptei împotriva totalitarismului. Participant activ la Rezistenţa armată anticomunistă de pe versanţii sudici ai Munţilor Făgăraş [1948-1958]; arestat, torturat de Securitate; condamnat la moarte şi executat în Penitenciarul Jilava, la 18 iulie 1959.

Fie-Ie ţărâna uşoară şi să dea Dumnezeu să li se afle vreodată locul unde li se odihnesc osemintele, pentru ca însemnul credinţei strămoşeşti să le străjuiască nemurirea, iar memoria numelor lor să dăinuiască între aleşii neamului acestuia, pe care l-au slujit, prin jertfa lor pentru libertate, cu o exemplară devoţiune !…

                       

Jertfindu-vă, sub steagul sfânt,

al Patriei, prin timp, durate,

aţi semănat acest pământ

cu dor nestins de libertate !

G–––––––––––†———————————C

E  R  O  I I

 rezistenŢei anticomuniste

CONDAMNAŢI LA ANI GREI DE DETENŢIE

Au fost condamnaţi la ani grei de detenţie

vrednicii de pomenire luptători pentru libertate din satul Poenărei:

Maria Andreescu

fiica dascălului bisericesc Nicolae şi a moaşei Elena Cujbescu; născută la 28 ianuarie 1923, în Poenărei; soţia preotului martir Nicolae Andreescu; condamnată la 15 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii.

justina constantinescu

s-a născut la 12 aprilie 1912, în familia proprietarilor agricoli: Grigore Grigorescu şi Justina Poenăreanu, descendenta unor generaţii succesive de preoţi ortodocşi din sat. În anul 1928, Justina Grigorescu se căsătoreşte cu preotul Ioan Gh. Constantinescu. Model de comportament în familie şi în comunitatea sătească, a fost principalul reazem al soţului său în dificila misiune asumată de a reconstrui din temelii monumentala biserică de lemn între anii 1937-1943, în condiţiile economice precare determinate de cel de-al Doilea Război Mondial; condamnată la 15 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii. 

iuliana constantinescu-preduŢ

fiica preotului martir Ioan şi a Justinei Constantinescu; născută la 16 iunie 1929, în Poenărei; absolventă a Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti; profesoară; condamnată la 12 ani muncă silnică, 5 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii. A fost arestată, deşi era gravidă în luna a şaptea. A născut, în Închisoarea Văcăreşti, la 18 septembrie 1958, o fetiţă: Justina-Libertatea. Descoperită, abia după doi ani, de tatăl ei, ing. Nicolae Preduţ, în orfelinatul de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti, fetiţa, Justina-Libertatea,  a fost crescută, ca pe propriul lor copil, de sora Iulianei Preduţ, ing. Cornelia Constantinescu-Cotar, şi de soţul ei, ing. Ioan Cotar, până la vârsta de şase ani, alături de fiul lor, Dan. După amnistia din anul 1964, când Iuliana Preduţ este eliberată din Închisoarea Oradea,  fetiţa va fi luată de părinţii săi, în Bucureşti. Preocupări literare: publică volumul memorialistic Speranţe ȋncătuşate [1999, reeditat 2000], în care evocă infernul detenţiei sale în ȋnchisorile comuniste de la: Piteşti, Văcăreşti, Jilava, Miercurea Ciuc, Arad, Oradea.

             

ION I. DIACONU

fiul lui Ion şi al Mariei Diaconu; născut la 10 noiembrie 1925, în Poenărei; agricultor; condamnat la 5 ani închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii.

NICOLAE N. ILIE(SCU)

fiul lui Nicolae şi al Mariei Iliescu; născut la 2 septembrie 1912, în Poenărei; agricultor; condamnat la 18 ani muncă silnică, 8 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii.

ECATERINA NĂSTASE

fiica lui Grigore şi a Mariei; născută la 24 martie 1901, în Poenărei; căsătorită; 5 copii; condamnată la 6 ani închisoare corecţională, 2 ani interdicţie corecţională şi confiscarea totală a averii.

GHEORGHE GH. POPESCU

fiul învăţătorului martir Gheorghe şi al Mariei Popescu; născut la 10 martie 1931, în Poenărei; student la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti;  condamnat la 8 ani închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii.

MARIA POPESCU

fiica lui Grigore şi a Justinei Grigorescu; născută la 15 iulie 1908, în Poenărei; soţia învăţătorului martir Gheorghe Popescu; condamnată la 8 ani muncă silnică, 6 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii.

GHEORGHE N. SORESCU

fiul ţăranului martir Nicolae şi al Mariei Sorescu; născut  la 2 august 1925, în Poenărei; agricultor; condamnat la 7 ani închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii.

MARIA SORESCU

fiica lui Grigore şi a Ioanei; născută la 15 iulie 1905, în Poenărei; soţia ţăranului martir Nicolae Ticu-Sorescu; condamnată la 3 ani închisoare corecţională şi confiscarea totală a averii.

Umiliţi şi batjocoriţi, bătuţi şi schingiuiţi în torturi inimaginabile, în cursul anchetelor de la Securitate şi în temniţe, eroii pomeniţi – cărora le adaug un tânăr invalid de război:

ION GR. DEACONU

născut la 22 iunie 1922, arestat, din eroare, datorită asemănării de nume cu Diaconu I. Ion, şi care, la puţin timp de la eliberarea sa, a decedat, din cauza regimului crunt de detenţie, 

precum şi un fiu prin adopţiune al satului,

ALEXANDRU V. MARINESCU

născut la 17 septembrie 1929, originar din Secături-Nucşoara, bacalaureat, condamnat la 20 ani muncă silnică şi confiscarea totală a averii; căsătorit cu Virginia Popescu din Poenărei, fiica învăţătorului martir Gheorghe Gh. Popescu,

           

eroii menţionaţi  şi-au înfruntat, cu demnitate şi curaj, destinul, convinşi, asemenea poetului Radu Gyr, că

Înfrânt nu eşti, atunci când sângeri

nici când în lacrimi ochii ţi-s;

adevăratele înfrângeri

sunt renunţările la vis !…

De altfel, preotul Ioan Constantinescu, parohul sfintei biserici pe care a ctitorit-o împreună cu întreaga obşte din Poenărei, a fost acuzat, printre altele, la proces, că a difuzat, în rândul sătenilor, versurile poetului Radu Gyr, prin care „bardul închisorilor” îndemna la revoltă împotriva celor fără credinţă, fără Dumnezeu:

Cu crucea în suflet de doruri amare,

cu vreri răstignite sub roşii prigoane,

 cu vise ucise de crunta teroare,

ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane !

G–––––––––––†———————————C

                                 

                                   q

q Bordeiul de la „Râpile cu brazi” din Poenărei

a fost, ȋn perioada anilor 1952-1958, ultimul adăpost al partizanilor din Gruparea de rezistență armată anticomunistă „Haiducii Muscelului”: Petre Arnăuțoiu, Toma Arnăuțoiu, Constantin Jubleanu și Maria Plop. Ȋn bordei, s-a născut, ȋn 1956, fiica acesteia, Ioana.

Partizanii 

din 

Bordeiul de la Poenărei 

    Petre ARNĂUŢOIU           Toma ARNĂUŢOIU

                                  Ioana

 Maria PLOP                        Tică JUBLEANU

G–––––––––––†———————————C